Viata secreta a lui Vasile Frank Timis

[Ana Armanca]

Viata secreta a lui Vasile Frank Timis
Autor: PAUL CRISTIAN RADU
23 iunie 2005

Initiatorul afacerii Rosia Montana si-a inceput controversata cariera ca simplu sofer de camion in Australia.
Vasile Timis, zis Frank, parintele afacerii Rosia Montana - depozitul de aur al Europei, milionarul romano-australian care traieste la Londra si omul al carui nume a fost mentionat in ultimii ani in cele mai controversate circumstante. Afacerea Matser-Tender, privatizarea PETROM, afacerea RAFO-VGB, afacerea Regal Petroleum sunt doar cateva dintre scandalurile in care a fost implicat Timis. Paul Cristian Radu
Trecutul, inceputurile lui Frank Timis sunt invaluite in mister. La fel de incetosata este si prima sa afacere de anvergura - afacerea aurului de la Rosia Montana.
Va prezentam astazi, in premiera, povestea lui Frank Timis si felul in care a ajuns un roman sofer de camion in Australia, presedintele unor companii listate pe bursa din Londra, parintele Afacerii Rosia Montana si, prin firmele in care este implicat, concesionarul a 4% din suprafata Romaniei.
MARIJUANA SI HEROINA. Potrivit unor rapoarte si unor dosare aflate in arhiva curtilor de justitie australiene, Vasile Frank Timis a avut de trei ori de-a face cu drogurile pe continentul australian. Astfel, la trei ani dupa ce a ajuns pe continentul australian ca refugiat, Timis a fost amendat cu 1.000 de dolari australieni pentru posesie de marijuana.
Sapte ani mai tarziu, in 1989, Frank Timis, aflat in complicitate cu Viorel Borsa, un om care avea sa-i devina tata vitreg mai tarziu, i-a dat o mostra de 0,7 grame de heroina unui ofiter de politie aflat sub acoperire. Timis i-a spus ofiterului ca ulterior ii va vinde alte 227 de grame insa si-a dat seama ca potentialul cumparator este un ofiter de politie si a vrut sa anuleze intelegerea. A fost insa prea tarziu, el fiind arestat. In timpul procesului, Timis a marturisit ca nu a intentionat sa-i vanda ofiterului heroina ci a vrut sa-i ia acestuia banii cand ar fi venit cu suma necesara pentru cele 227 de grame. Timis a primit doar o amenda de 10.000 de dolari australieni pentru aceasta fapta.
Mai apoi, in 1991, politia a perchezitionat casa lui Timis in timp ce acesta nu se afla acolo si a descoperit 14 grame de heroina ascunse in gradina. Politia a stat la panda, l-a asteptat pe roman si, in momentul cand acesta a intrat in casa, l-au controlat si au gasit alte trei grame de heroina ascunse in chiloti. Si de data aceasta, Timis a reusit sa-i convinga pe judecatori ca se va indrepta si a scapat cu o amenda de 17.000 de dolari. El a declarat Curtii ca, dupa condamnarea din 1989, a devenit dependent de heroina. La acelasi dosar exista o anexa in care un anume doctor Dan Cojocaru spune ca, intr-adevar, Timis a fost "dependent dar ca acum s-a reabilitat".
Trebuie spus, in acest context ca Viorel Borsa cel mentionat anterior ca si complice in tranzactia din 1989 si omul care a devenit tatal vitreg al lui Frank Timis are o si mult mai lunga istorie in domeniul drogurilor. Astfel, potrivit documentelor aflate in dosarul Borsa-v-THE QUEEN(2003) WASCA 254, dosar aflat in arhiva Curtii Supreme a Australiei de Vest, Stefan Viorel Borsa a fost condamnat la 5 ani si 8 luni de inchisoare pentru ca a vandut in mai multe randuri heroina unui ofiter sub acoperire, a incercat sa mituiasca un ofiter de politie si a incercat sa fuga din tara dupa ce ar fi facut rost de pun pasaport macedonean falsificat. Mai mult, Borsa a fost arestat si in 1986, 1989, 1990 si 1991 pentru trafic de heroina si canabis.
Alte inscrisuri arata ca in 1993, Borsa s-a casatorit cu mama lui Timis aceasta obtinand, mai apoi, cetatenie australiana.
UN CV FALSIFICAT SI O SERIE DE ESECURI. Potrivit documentelor pe care le detinem, Timis a inceput a lucra in Australia ca sofer de camion pentru propria sa companie Timis Transport, o companie ce avea doar un camion. Initiativa sa s-a soldat cu un esec. Astfel in 1986 Timis si-a declarat falimentul, avand de platit creditorilor 15.806 dolari australieni. Trebuie mentionat, in acest context, ca Timis ar fi trebuie sa declare acest lucru in momentul cand a listat compania Gabriel Resources, cea implicata in afacerea Rosia Montana, pe bursa din Toronto. El nu a respectat insa aceasta conditie. Mai mult, si alte date din biografia sa si din activitatea sa comerciala sunt prezentate eronat atat in CV-ul inaintat bursei cat si intr-un CV pe care Frank Timis l-a inmanat reporterilor JN anul trecut in Londra.
In 1992, Timis a devenit director in firma Morwest Holdings Pty Ltd, una dintre primele sale incercari in domeniul mineritului aurifer. Dupa sase luni, timp in care Timis impreuna cu alti doi mineri australieni au sapat dupa aur intr-o zona numita Mosquito Creek, si aceasta intreprindere s-a soldat cu un esec. Intre timp, Timis a infiintat alte firme intre care: Riverdale Mining, Timis Corporation si Carpathian Investments. Toate cele trei companii, unele in care Timis a fost secondat de Ioana Timis sau de sora sa Ioana Majdik, au fost lichidate de catre Australian Securities & Investments Commission(ASIC), institutia care monitorizeaza toate firmele australiene, deoarece nu s-au aliniat standardelor ASIC.
O soarta similara a avut compania Pneumatic Systems International Pty Ltd in care Timis a devenit director in aprilie 1995. In CV-ul prezentat bursei din Toronto, Timis a declarat ca aceasta companie valora 150 de milioane de dolari australieni. Timis si-a dat demisia din aceasta firma in 2001 luand cu el 11,6 din actiunile firmei pe care le-a plasat intr-o firma nou infiintata, Regal Group Services, in paradisul fiscal al insulelor Virgine Britanice. Potrivit unui raport confidential ce citeaza spusele unui fost director din firma Pneumatic, actiunile luate cu el de Timis valorau in 2003 cel mult 1.500 de dolari. Interesant este ca mai tarziu din Regal Group Services va deriva firma Regal Petroleum, firma listata pe bursa din Londra. Tot in acest context trebuie spus ca am regasit mai tarziu firma Regal Group Services asociata in firma romaneasca Global Mineral Resources alaturi de fiul unui fost senator al Partidului Democrat, Teodor Hauca, secretar al Comisiei Economice a Senatului in legislatura 1996-2000.
ESCROCHERIA ROSIA MONTANA. 1995 a fost un an de gratie pentru Vasile Frank Timis. In acest an, dupa lunga serie de esecuri australiene, Timis a infiintat Gabriel Resources NL Australia si a descoperit, in sfarsit, vana de aur in Romania, in curtea Regiei Autonome a Cuprului din Deva, judetul Hunedoara.
In toamna lui 1995, mai precis marti, 5 septembrie 1995, RAC Deva a publicat un anunt in pagina a opta a cotidianului Adevarul in care a anuntat ca Regia este interesata in incheierea unui parteneriat cu o societate straina pentru "prelucrarea sterilelor cu continut de metale pretioase din iazuri de decantare vechi in amestec cu minereu auro-argintifer la Rosia Montana si Gurabarza-Brad." RAC Deva mentioneaza in anunt ca ofertele sunt asteptate timp de 30 de zile de la publicarea anuntului.
Am intrat insa in posesia unor documente semnate de catre reprezentanti ai RAC Deva care certifica faptul ca Regia Autonoma a Cuprului semnase un contract cu Gabriel Resources NL pentru activitatile descrise in anunt, respectiv prelucrarea minereurilor aurifere in amestec cu steril, de la Rosia Montana si Brad, cu o zi inainte ca anuntul sa fie publicat, adica pe 4 septembrie 1995.
Mai mult, reprezentantii RAC Deva au sustinut la acea data ca au primit oferte de colaborare din partea unei alte firme australiene Lycopodium Pty Ltd. Potrivit unui raport confidential, directorul Lycopodium, Michael Caratti, a negat ca ar fi manifestat vreodata un interes in asocierea cu RAC Deva si a spus ca firma sa nu se ocupa cu mineritul.
Potrivit arhivelor ASIC, in aprilie 1996, Gabriel Resources NL se afla in dificultate din punct de vedere financiar, creditorii, intre care si National Australia Bank Ltd, inghesuindu-se la usa companiei. In acel moment, contractul cu RAC Deva a fost redirectionat, intr-o tranzactie de un dolar, catre o noua firma Gabriel Resources Limited inregistrata in paradisul fiscal Jersey, Channel Islands. Din aceasta clipa a inceput saga Rosia Montana-Gabriel Resources.
DE FAPT, UN OM BUN SI GENEROS
Un raport confidential obtinut de JN mentioneaza marturia unui preot ortodox, parintele Milan Soactor din Perth, Australia care il cunoaste pe Timis din 1981 si care spune ca: "Timis este, de fapt, un om bun. El are capacitatea de a atrage oameni buni in jurul sau. Intotdeauna a fost un om generos, chiar si atunci cand a avut putini bani i-a impartit la cei mai putin norocosi."
Parerea parintelui Soactor nu pare a fi impartasita zilele acestea de catre detinatorii de actiuni ai firmei Regal Petroleum, firma infiintata de Timis si care si- a pierdut aproape 70% din valoarea de pe bursa dupa ce s-a descoperit ca Timis mintise cu privire la descoperirea unui extraordinar zacamant de petrol in Grecia. Reamintim ca Regal Petroleum este activa si in Romania unde a concesionat o vasta arie care reprezinta 4% din suprafata Romaniei.
Administratorul Regal Petroleum Romania este Mihail Ianas, fost presedinte al Agentiei Nationale a Resurselor Nationale si omul care a acordat licentele de exploatare a aurului de la Rosia Montana. In contextul scandalului privind prabusirea actiunilor Regal in Anglia, Ianas a declarat unui ziar britanic ca Regal Petroleum a cheltuit 10 milioane de dolari in Romania, suma din care aproximativ 40% a ajuns in conturile Prospectiuni SA, firma controlata de Ovidiu Tender.



http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/viata-secreta-a-lui-vasile-frank-timis-42433.html

[Ana Armanca]

Frank Timis a inhatat aurul din Apuseni printr-o caruta de falsuri, iar Tariceanu a inchis ochii
din Academia Catavencu
Cornel IVANCIUC

Marţi, 19 aprilie 2005, 0:00

Totul a inceput in anul 1996, cand osanul Ioan Gaf Deac din Batarci va fi numit ambasador in Australia. Doctor in minerit, Deac va fi uns in ianuarie 1992 secretar de stat in Departamentul minelor si geologiei, din Ministerul Industriilor, functie pe care o va parasi cand va intra in diplomatie.

Ajuns in Australia, primul lucru pe care l-a facut osanul Gaf a fost acela de a se intalni cu maramuresanul, din Borsa, Vasile-Frank Timis, avand la activ doua condamnari pentru trafic de droguri. Din doua vorbe si cateva perechi de beri, Timis a descoperit ca Gaf este specialist in minerit, iar Gaf s-a bucurat cand Timis i-a marturisit ca vrea sa investeasca in mineritul romanesc.

Au batut laba si au baut aldamasul, iar pentru noi, cei ramasi acasa, acela este actul de nastere al unei megaescrocherii din care tara, dar mai ales Rosia Montana, nu si-a revenit din trauma nici pana in ziua de astazi.

Gaf s-a pierdut intr-un nor de praf, printre ciolane albite de oaie si cacareze deshidratate de cangur, iar la scurta vreme, Vasile-Frank Timis, cu domiciliul in 9 Calais WY Sorento 6027, Western Australia, legitimat cu pasaportul E, nr. 5144650, eliberat de autoritatile din Perth, va lua avionul spre Bucale.

Unde se va intalni cu gasca lui Gaf, prin care Timis va bate in poarta Regiei Aurului si Cuprului Deva, numita in continuare RAC Deva, si la usa Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, numita in continuare ANRM, condusa de mai vechea noastra cunostinta Mihail Ianas.

Timis era inarmat cu o legitimatie de investitor, care in acele vremuri facea cat formula sacra „Sesam, deschide-te", folosita de Ali Baba ca sa intre in pestera in care cei 40 de hotomani isi pastrau comorile furate, pentru a mangli furaciunea ciorditorilor. Timis se prezenta ca investitor al societatii Gabriele Resources Ltd., inregistrata in gradina Edenului din St.

Helier, capitala raiului fiscal al insulei Jersey, din arhipelagul paradisiac Channel Islands, care se scalda ca nesimtitul in apele internationale, la doi pasi de coastele Normandiei.

Romanasii nostri au cazut pe spate de emotie si RAC Deva va incheia un protocol de colaborare cu firma lui Timis. Protocolul stipula crearea unei companii mixte, romano-channelislandiene, care prevedea reexploatarea reziduurilor aurifere.

Retineti ca, la nivelul anului 1996, nu s-a suflat o vorbulita despre concesionarea terenurilor aurifere, la care s-a ajuns astazi, ci doar la valorificarea haldelor de steril rezultate dupa extragerea minereurilor. Si totul de pe un perimetru de doar 12 kilometri patrati, din zona minei Rosia Montana.

Timis le-a facut capul mare administratorilor de la RAC Deva, cu textele lui de escroc patentat, care i-a imbarligat ca societatea Gabriele Resources foloseste cele mai avansate tehnologii in domeniu pentru a scoate aur pana si dintr-un cacat cu perje. Protocolul stipula ca participarea firmei lui Timis sa nu se situeze sub cota de saizeci de procente din pachetul de actiuni.

|n contrapartida, Timis s-a angajat sa atraga resurse de capital si tehnologii de varf pentru reciclarea sterilului.

La vremea cand Timis venea din tara cangurilor cu mana in tohas, intregul patrimoniu al RAC Deva era evaluat la abia 12 miliarde de lei. Peste inca un an, Timis va incheia cu RAC Deva un simplu proiect de colaborare, la niste dughene notariale din targul Devei.

Cand participatiile in vederea constituirii societatii mixte sunt modificate in favoarea firmei lui Timis, al carei pachet de actiuni ajunge acum la 80 de procente. Specialistii din cadrul ANRM fac o nota ca RAC Deva a luat teapa, pe care o inainteaza ministrului Industriilor. Condus de Tariceanu si apoi de Berceanu, care tac acum ca porcu-n cucuruz.

Societatea mixta este botezata Rosia Montana Gold Corporation. Mina Rosia Montana a ramas in patrimoniul statului; administratorul minei este in continuare RAC Deva; statul roman subventioneaza pe mai departe activitatile economice ale minei; statul isi da acordul ca firma Gabriele Resources sa desfasoare doar activitati de exploatare in zona minei.

Concluzie: dupa nici un an, Timis uita promisiunea mincinoasa ca va reexploata sterilul aurifer, pune mana pe pachetul de control din cadrul societatii mixte, iar statul roman ii permite sa misune prin zona dupa aur.

Inainte cu un an de intalnirea dintre Gaf si Timis printre cacarezele deshidratate de cangur ale Australiei, Ovidiu Tender pune laba pe societatea Prospectiuni si, odata cu ea, pe bancile de date ale tuturor institutelor de cercetari geologice si mineralogice.

Din bancile de date, Tender afla o sumedenie de detalii despre extragerea aurului din perimetrul Rosia Montana, ceea ce face sa-i luceasca ochii ca la motanii in calduri. Dupa constituirea societatii mixte Rosia Montana Gold Corporation, Tender il va cauta pe Timis si vor bate laba la un aldamas ca-ntre ardeleni.

Tender ii va asigura spatele lui Timis, pentru orice eventualitate, prin relatiile lui privilegiate din zona sistemului sigurantei nationale, iar in contrapartida il va ruga pe Timis sa-i bage oamenii din grupul Tender SA in consiliul de administratie al societatii Gabriele Resources Ltd. |n cele din urma, Tender s-a bagat personal in consiliu, ca presedinte.

Pe langa oamenii lui Tender, Timis a angajat o serie de specialisti romani in minerit. Totodata, dupa anul 2000, va atrage colaborarea unui fost ofiter superior din cadrul Directiei Topografice a MApN, cercetat pentru fapte de coruptie. Fostul ofiter realizeaza videograme si releveuri topometrice in aria Rosia Montana, pentru Gabriele Resources.

Cum in zona sunt obiective militare, cazul este sesizat de SRI, care anunta Sectia Parchetelor Militare. Ancheta descopera ca datele culese de ofiter au fost desecretizate, dar dezgroapa acte de inselaciune, falsuri si uz de fals la societatea Gabriele Resources. Cazul ajunge la Tanase Joita, insa pana la urma dosarul va fi declinat in favoarea PNA.

Ancheta procuraturii si a SRI mai descopera ca firma Gabriele Resources a recoltat 80 de tone de minereuri aurifere, care vor fi transportate in Australia, pentru o expertiza mineralogica la laboratorul din Perth.

Expertiza laboratorului, care a relevat un continut foarte ridicat de aur si argint, a facut ca valoarea zacamantului de la Rosia Montana sa creasca spectaculos la Bursa metalelor pretioase din Vancouver, iar cotatiile actiunilor firmei Gabriele Resources sa ajunga la 75 de milioane de dolari.

Investigatiile SRI si ale procurorilor militari au incercat sa afle daca nu cumva minereurile au fost extrase, prin foraje, dintr-o locatie virgina si nu din perimetrul de steril de 12 kilometri incredintat firmei Gabriele Resources. Suspiciunile SRI au fost alimentate si de achizitiile firmei Gabriele Resources, la preturi exorbitante, ale cocioabelor si terenurilor private din Rosia Montana.

|n urma cotatiilor de la bursa din Vancouver, Frank Timis va atrage un credit de 3 milioane de dolari, de la o sucursala a bancii americane Rotschild.

Pentru a obtine creditul, el a utilizat contractul de asociere din 1997 cu RAC Deva, a carui valoare reala este aceea de proiect de asociere, impreuna cu certificatele de analiza a minereurilor realizata de laboratorul din Perth, despre care inca nu s-a descoperit de unde au fost prelevate.

Dupa cresterea cotatiei actiunilor la bursa din Vancouver, Timis a inceput sa emita noi pretentii, batand cu pumnul in masa ca ANRM si Ministerul Industriilor, condus de Berceanu, sa mareasca perimetrul de exploatare din arealul minei Rosia Montana.

Asa se face ca, in intervalul 1999-2000, in plina administratie CDR, perimetrul de exploatare de 12 kilometri se dilata la 22 si apoi la 42,3 kilometri. Proiectul contractului de asociere, care stipula exploatarea pentru o suta de ani a perimetrului initial, este modificat inclusiv de Berceanu si a devenit valid abia in 2001, in toamna.

Contractul stipuleaza ca orice litigiu intre stat si Timis sa fie solutionat de catre Curtea de Arbitraj din Viena. |n caz de reziliere a contractului, statul roman va fi obligat sa-i despagubeasca pe detinatorii canadieni de actiuni, in conditiile in care Timis a listat la bursa din Vancouver o societate inexistenta.

Timis si-a cesionat actiunile firmei canadiene Denison Mines, s-a bagat in cacatul de la Balkan Petroleum si a sters-o in Sierra Leone, unde investeste 100 de milioane de dolari in exploatarea zacamintelor diamantifere, iar ramas singur acasa, Ovidiu Tender a ajuns o halda de reziduuri, pe care nu mai vrea s-o reexploateze decat PNA-ul.



http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1231554-frank-timis-inhatat-aurul-din-apuseni-printr-caruta-falsuri-iar-tariceanu-inchis-ochii.htm