Emigratii RTV

Păi, ceea ce uită onorabilii lansatori de zvonuri prin mass-media (cum este şi în acest caz, dar şi în cazul subiectelor legate de OMG, şi probabil şi în cazuri precum "catastrofa" Roşia Montana) este că şi concentraţia de hormoni (de fapt, de orice natură) are o anumită dinamică, eventual chiar o ciclicitate.
Deci ea (concentraţia...) suferă variaţii în timp.
Adică nu prea este credibilă vreo presupunere că de exemplu găinile din fermele avicole industriale sunt din faza de zigot permanent în starea imediat apropiată infarctului miocardic, iar orătăniile din gospodăriile rurale de subzistenţă ar fi permanent într-o stare de nirvana... 

Mai citeşte şi tu cele spuse de Academia Română referitor la Roşia Montană.
OMG... uită-te la americani ce frumoşi şi graşi sunt din cauza lor!

Era să cred că din cauza fast-food-urilor şi mai ales a puterii de cumpărare... 
[/quote]
Fast food,  junk-food, da, dar nu numai prin faptul că sunt multe grăsimi prăjite, zaharuri... Din ce crezi că sunt pregătite produsele fast food şi junk food?
OMG  sunt şi soiuri de  porumb şi cartofii rezistenţi la insecte, fasolea, soia tolerantă la glifosfat, tomatele cu coacere întârziată şi conţinut ridicat de substanţă solidă etc, precum şi animale transgenice, obţinute cu ajutorul tehnicilor de inginerie genetică. ..

hihihi, tu ai impresia că îngrijorarea faţă de respectivele produse este din cauza părţii ce ţine de domeniul geneticii? 

Îngrijorarea lor? Nu mă interesează, îngrijorarea mea, da.

La problema supraponderabilitatii americanilor - despre care, mai "pe sub mobila" se discuta dinainte de '89 -, dar si a altor popoare al caror program de lucru e similar, se poate adauga si esalonarea meselor principale de-a lungul zilei. Ajungand acasa de la job tarziu, la ei cina este masa cea mai consistenta. Dupa care... la somn, adica la depuneri! 

Ştii cum se spune, Doll, micul dejun să îl iei singur, prânzul să-l împarţi cu prietenii, cina să o dai duşmanilor! Nutriţioniştii spun ca ultima masă să fie până la ora 18, ce mănânci după, se depune!
În Journal of the American Medial Association  a fost publicat un studiu. Cercetătorii medicali militari examinaseră inimile a 300 de soldaţi ucişi în acţiunile din Coreea. Soldaţii aceştia, cu o medie de vârstă de 22 de ani nu fuseseră niciodată diagnosticaţi cu vreo boală de inimă. La disecţie însă, cercetătorii au descoperit dovezi şocante ale bolii într-un număr foarte mare de cazuri.77,3% din inimile pe care le-au examinat aveau dovezi evidente ale existenţei bolii de inimă. Nu poţi să spui că fiind soldaţi, nu făceau mişcare şi antrenamente! Şi bolile cardio-vasculare se instalează în timp, ci nu e de vina numai  obiceiul de a lua ultima masă consistentă...

Yo tot aveam falsa impresie că în cazul soldaţilor de pe front bolile (în speţă cele ale sistemului nervos, dar şi a celui cardio-vascular) apar din cauza stresului la ideea continuă că în orice clipă poate să-i treacă prin cap un glonţ, o schijă de la grenadă şi chestii din astea ... 
Da' acum că am aflat că era din cauza alimentaţiei nesătoase, am avut o mare revelaţie... 

Ce este boala de inimă? Unul dintre elemenele esenţiale îl constituie placa (de aterom). Placa este un depozit unsuros de proteine, grăsimi (inclusiv colesterolul), celule ale sistemului imunitar şi alte componente, care se acumulează pe pereţii interiori ai areterelor coronariene. Un chirurg spune că dacă pui degetul pe o arteră acoperită de placă, senzaţia este ca şi când ai pune degetul pe o plăcintă de brânză caldă. Dacă în arterele tale coronare sunt plăci în formare, boala de inimă este deja prezentă. Dintre soldaţii din Coreea cărora li s-a făcut autopsie unul din 20 dintre cei afectaţi aveau plăci formate în aşa mare măsură încât 90% din lumenul arterial era blocat.
De ce nu au avut acei soldaţi atac de inimă? La urma urmei doar 10% din arteră era deschisă circulaţiei. Cum putea fi de-ajuns acest procent?
Lucrurile stau astfel: dacă placa se formează încet, de-a lungul a mai multor ani, circulaţia sângelui are timp să se adapteze situaţiei create.
O placă formată în cantitate prea mare poate produce reacţii severe ale trecerii sângelui, iar urmarea poate fi angina pectorală sau durerea în piept. Însă aceste formări de placă doar rareori conduc la atacuri de cord.

Fiind vorba de un studiu facut de specialisti si publicat de o revista de specialitate poate fi considerat ca fiind rezonabil de credibil. Si logic. Frica nu te imbolnaveste de inima in cateva luni de stat pe front. Astfel de sentimente lasa efecte in timp. Cand un organ este atat de afectat incat se vede la autopsie trebuie sa fi fost ceva ce a actionat direct asupra lui, medicamente, alimente, virusi, etc.
Chestia cu ouale stresate eu nu o inghit. Cu OMG am retineri dar nu imbratisez toata teoria conspiratiei alimentare. Legumele si fructele umflate cu tot felul de conservanti ca sa reziste in supermarketuri, asta e o realitate. Ca si felul cum sunt crescuti puii de gaina, indopati cu antibiotice si alte prostii ca sa creasca repede si sa nu se imbolnaveasca. Si nici cu laptele ala care rezista sase luni in cutie nu cred ca o ducem foarte bine.

Frica nu are drept urmare depuneri de placă pe artere. Asta e un lucru cert. Şi nici depunerile de placă, de aşa manieră că lasă doar 10% din lumen deschis circulaţiei nu se produc în câteva luni.

Quote

Yo tot aveam falsa impresie că în cazul soldaţilor de pe front bolile (în speţă cele ale sistemului nervos, dar şi a celui cardio-vascular) apar din cauza stresului la ideea continuă că în orice clipă poate să-i treacă prin cap un glonţ, o schijă de la grenadă şi chestii din astea ... 
Da' acum că am aflat că era din cauza alimentaţiei nesătoase, am avut o mare revelaţie... 

Ce este boala de inimă? Unul dintre elemenele esenţiale îl constituie placa (de aterom). Placa este un depozit unsuros de proteine, grăsimi (inclusiv colesterolul), celule ale sistemului imunitar şi alte componente, care se acumulează pe pereţii interiori ai areterelor coronariene. Un chirurg spune că dacă pui degetul pe o arteră acoperită de placă, senzaţia este ca şi când ai pune degetul pe o plăcintă de brânză caldă. Dacă în arterele tale coronare sunt plăci în formare, boala de inimă este deja prezentă. Dintre soldaţii din Coreea cărora li s-a făcut autopsie unul din 20 dintre cei afectaţi aveau plăci formate în aşa mare măsură încât 90% din lumenul arterial era blocat.
De ce nu au avut acei soldaţi atac de inimă? La urma urmei doar 10% din arteră era deschisă circulaţiei. Cum putea fi de-ajuns acest procent?
Lucrurile stau astfel: dacă placa se formează încet, de-a lungul a mai multor ani, circulaţia sângelui are timp să se adapteze situaţiei create.
O placă formată în cantitate prea mare poate produce reacţii severe ale trecerii sângelui, iar urmarea poate fi angina pectorală sau durerea în piept. Însă aceste formări de placă doar rareori conduc la atacuri de cord.

Poate nu ai observat că respectivii soldaţi aveau "o medie de vârstă de 22 de ani"...